Cu toate că în ziua intrării Domnului Isus în Ierusalim au fost multe lucruri triste, prin faptul că Domnul Isus a plâns pentru iudeii, care nu au înţeles demersul Lui şi nu s-au pocăit, în templu era neorânduială şi Domnul Isus a trebuit să facă curăţenie, unii au fost deranjaţi de El, totuşi ziua Floriilor rămâne o zi de bucurie. Ea a fost o zi de bucurie pentru ucenici, pentru copii şi pentru cei ce l-au iubit pe Isus.
În capitolele 21 şi 22 din Evanghelia după Matei există o succesiune de trei pilde pe care le spune Domnul Isus. Toate aceste pilde au un numitor comun.
Anul acesta se împlinesc 160 de ani de mărturie baptistă în România. Momentul acesta ne îndeamnă la recunoștință la adresa lui Dumnezeu, la reflecție asupra identității noastre confesionale și la înnoirea responsabilităţii de a duce mai departe mărturia credinței biblice.
Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă Sfântă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângîierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el.
